Sfântul Ioan Scărarul spune că toate gândurile nedescoperite părintelui duhovnic se transformă în fapte şi că, dimpotrivă, rănile cele descoperite nu cresc, ci mai degrabă se tămăduiesc.

Din experienţă, vedem că fără ajutorul lui Dumnezeu omul este foarte slab şi neputincios în lupta duhovnicească. În această luptă, după cuvintele Cuviosului Marcu Ascetul, avem un singur ajutor, unul tainic, aflat în noi încă de la Botez – pe Hristos, Care nu poate fi biruit. El va lupta împreună cu noi în această bătălie, dacă nu doar că vom chema ajutorul Lui, ci vom şi împlini, după putere, poruncile Lui de viaţă dătătoare.

Lasă-te în mâna mult milostivirii Sale. Tot astfel, aleargă și la Stăpâna şi Mijlocitoarea noastră, Pururea Fecioara Maria, cântând deseori cântarea bisericească: „Nu avem alt ajutor, nici altă nădejde, numai pre Tine, Stăpână, Tu ne ajută, în Tine nădăjduim şi cu Tine ne lăudăm, robii Tăi suntem şi nu ne vom ruşina”. (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, volumul I, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 152)