Voia lui Dumnezeu este aceea pe care a îndeplinit-o și a propovăduit-o Hristos.

Modestie în conversație, statornicie în credință, decență în cuvinte, dreptate în fapte, generozitate în ajutorări, stăpânire în conduită; a nu face nedreptate și a o ierta pe cea făcută de altul, a trăi în pace cu frații, a iubi pe Domnul din toată inima, a-L iubi pentru că-n El e Tatăl, a te teme pentru că e Dumnezeu, a nu pune nimic mai presus de Hristos, fiindcă nici El n-a pus ceva mai presus de noi, a merita întotdeauna dragostea Lui, a rămâne cu credință și curaj alături de crucea Lui... a dovedi în vorbire statornicie de credință, în anchete tărie de caracter, suportând chiar moartea de e nevoie, aceasta înseamnă a voi să fii moștenitor al lui Hristos, a îndeplini poruncile lui Dumnezeu, a face voia Tatălui.

(Sfântul Ciprian al Cartaginei, Despre rugăciunea domnească, XIV în PSB, vol. 3, p. 472)