Această cheie este expusă în sala Sinaxar, în cadrul expoziției „Sfânta Cuvioasă Parascheva mult folositoare în icoane, broderii și cărți rare”, pentru a scoate în evidență și istoria pelegrinării moaștelor Sfintei Parascheva prin Balcani. 

Această cheie a fost dăruită Catedralei Mitropolitane de un grup de credincioși din Serbia, transmițând că este o replică după cheia de la ușa bisericii „Sfânta Parascheva” din Cetatea Kalemegdan din Belgrad, unde au fost depuse moaștele Sfintei Parascheva în perioada poposirii lor în Serbia. Imediat după aceasta, părintele stareț de la Catedrală a dăruit cheia Muzeului Mitropolitan Iași.

Cheia este turnată într-un metal argintiu și poate fi împărțită în trei părți: mecanismul prin care se acționează încuietoarea ușii, brațul și mânerul cu ajutorul căruia poate fi acționată.

Mecanismul care acționează broasca ușii este sub forma literei K, brațul este cilindric, având inscripții pe părțile diametral opuse și o sferă situată în apropierea mânerului (pentru a marca cât din brațul cheii trebuie introdus în încuietoare). Pe una dintre fețe se poate vedea inscripția „РУШЄВАЦ”, iar pe cealaltă „1389-1989”.  Punând laolaltă litera K și restul inscripției, se formează cuvântul „KРУШЄВАЦ” care, transcris din alfabet chirilic în alfabet latin, ne prezintă numele localității Krușevaț din Serbia.

Mânerul cheii este alcătuit dintr-un scut heraldic cu ambele fețe ornate. Pe prima față se poate distinge un coif înconjurat de un cerc de perluțe, având în partea inferioară inscripționat anul 1371, iar pe cealaltă față un mausoleu pe mai multe trepte din care se emană circular mai multe raze.

Pentru a înțelege de ce sunt menționați pe cheie acești ani și numele localității, vom detalia foarte puțin câteva evenimente istorice ce au legătură cu periplul prin Balcani a moaștelor Sfintei Parascheva.

Anul 1371 este anul în care a avut loc Bătălia de pe râul Marița, între armatele Țaratului Sârb și cele ale Imperiului Otoman, ceea ce a însemnat debutul campaniei otomane de cucerire a Balcanilor. 

Istoricii ne spun că moaștele au ajuns în Serbia, după ce Țarina Milița a Serbiei, după lupta de la Kosovo, unde fusese ucis soțul ei, Țarul Lazăr, din proprie inițiativă și cu binecuvântarea Patriarhului a trimis în haremul sultanului Baiazid pe cea mai mică fiică a ei, Olivera, în anul 1389. 

Cu această ocazie, Sultanul Baiazid s-a întâlnit cu Țarina, soacra sa, și a întrebat-o dacă dorește un dar din partea sa, prilej cu care aceasta a cerut pentru sine și pentru poporul său moaștele Sfintei Parascheva pe care le-a așezat, inițial, la Krușevaț (Крушевац). 

După ce împăratul maghiar Sigismund i-a dăruit Belgradul, Matsvansk și Valievo despotului Ștefan, fiul Țarinei Milița, acesta a mutat moaștele Sfintei Parascheva din Krușevaț la Belgrad (vezi Dusan Kasic, Sveta Petka i Njena Kapela, Belgrad 1987, p. 7), ocazie cu care a zidit o biserică în cinstea Sfintei Parascheva.

Moaștele s-au aflat în această biserică până în anul 1521, când sultanul Suleiman Magnificul a cucerit Belgradul şi Biserica Sfintei Parascheva din cetatea Kalemegdan a fost transformată în geamie, iar moaștele Sfintei Parascheva, împreună cu moaștele țarinei Teofana, au fost duse la Constantinopol și așezate în palatul sultanului. Datorită unor minuni săvârșite de Sfânta Parascheva, sultanul, înspăimântat, a dăruit Patriarhiei Ecumenice sfintele moaște care, în anul 1641, le-a dăruit domnitorului Vasile Lupu. Acesta le-a așezat în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași pe care o ctitorise.

Din anul 1889, moaștele Sfintei Parascheva au fost așezate în noua Catedrală Mitropolitană, iar din anul 1891, cu ocazia prăznuirii Sfintei, moaștele au fost așezate în racla în care se află și astăzi.

De asemenea, credem că pe baza anilor prezentați pe cheie, această replică a fost realizată cu ocazia aniversării din 1989 a 600 de ani de la aducerea moaștelor Sfintei Parascheva pe teritoriul Serbiei.

Așadar, vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea obiectul prezentat în acest articol, dar și pentru a descoperi multe alte odoare păstrate peste vremuri de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

Autor: Mihai-Alex Olteanu