Exponatul lunii septembrie face parte din expoziția organizată în sala Sinaxar a Muzeului Mitropolitan, expoziție intitulată „Mărturii Regale – cărți, ziare, medalii și simboluri ale Monarhiei – în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei”. Mai mult decât un obiect de artă, această medalie este o mărturie a unei uniuni care a schimbat destinul României, legând-o de marile case regale ale Europei și deschizând drumul spre una dintre cele mai luminoase figuri ale istoriei noastre. Prin expunerea sa la Muzeul Mitropolitan din Iași, vizitatorii au șansa de a păși în atmosfera de fast, emoție și speranță, care a însoțit începutul poveștii Reginei Maria în țara noastră.

Medalia din bronz este realizată cu ocazia căsătoriei principesei Maria de Edinburgh cu principele moștenitor Ferdinand al României, eveniment ce a avut loc la castelul Sigmaringen, în ziua de 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893. Pe aversul medaliei au fost reproduse efigiile acolate ale celor doi principi, iar pe revers apare imaginea unui putto (denumire dată figurilor de îngerași care apar frecvent în compozițiile decorative din epoca Renașterii și apoi în baroc) așezând o coroană regală peste blazoanele celor două familii regale. Această medalie a fost realizată de gravorul Anton Scharff.

Anton Karl Rudolf Scharff (n. 10 iunie 1845, Viena – d. 5/6 iulie 1903, Brunn am Gebirge, lângă Viena) a fost un renumit medailleur (gravor de medalii și monede) austriac al secolului al XIX-lea. Provenea dintr-o familie cu tradiție în domeniu. Tatăl său, Johann Michael Scharff, era de asemenea medailleur.

A studiat la Academia de Arte Frumoase din Viena (1860–1862) sub îndrumarea lui Carl Radnitzky și apoi la Academia de Gravură a Monetăriei Centrale, sub călăuzirea lui Joseph Daniel Böhm.

A progresat rapid în carieră. A fost ajutor de gravor (1866), apoi gravor monetar (1870–1874), iar din anul 1882 a devenit șef al Academiei de Gravură din Viena, fiind numit Kammermedailleur (medailleur de curte), pentru ca, în anul 1896, să ocupe funcția de director.

El a fost recunoscut ca fiind cel care a revitalizat arta medaliistică vieneză, dominată anterior de stilul academic rigid al lui Böhm, aducând o expresie realistă clară și precisă.

Era recunoscut pentru portretele sale viguroase — figuri ale aristocrației, membri ai familiilor regale, lideri politici, oameni de cultură — realizate cu mare atenție la detaliu și fidelitate. A realizat peste 350 de medalii și monede, ridicând prestigiul medaliisticii vieneze la nivel european.

Legătura lui Anton Scharff cu România vine din contextul relațiilor strânse dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României la sfârșitul secolului al XIX-lea. După anul 1878 (când a avut loc Congresul de la Berlin), România a fost recunoscută ca regat independent. Regele Carol I și curtea sa căutau să legitimeze noul regat și prin simboluri oficiale – medalii, monede, decorații. La acea vreme, Viena era centrul medaliisticii europene. Monetăria din Viena și Academia de Gravură erau considerate cele mai prestigioase. Mulți regi și state apelau la gravorii austrieci, iar Anton Scharff era deja un consacrat al domeniului.

Medalia aflată în muzeul nostru marca un moment politic și diplomatic de mare importanță: intrarea României în rețeaua marilor alianțe europene prin legăturile de sânge cu marile dinastii (Hohenzollern, Coburg, Romanov, Saxa-Coburg și Windsor). Din punct de vedere artistic, medalia reflectă stilul lui Anton Scharff: portrete realiste, atenție la detalii și o alegorie clară, ușor de „citit”.

Pe aversul medaliei apar busturile conjugate ale Principelui Ferdinand (în uniformă militară) și a Principesei Maria (în ținută regală cu diademă) precum și inscripția circulară: FERDINAND – MARIA și titlurile lor princiare. Pe reversul medaliei apare o alegorie cu Eros (Cupidon) care așază o cunună de lauri peste stema României și stema Marii Britanii. Sub ele, este reprezentată o panglică pe care sunt înscrise datele evenimentului: 29 Decembrie 1892 – 10 Ianuarie 1893 și în partea de jos – semnătura A. SCHARFF. Medalia are diametrul de 50 mm și este realizată din bronz aurit.

Această medalie de nuntă (1893), creată de Anton Scharff, reunește eleganța artistică, simbolismul regal și importanța istorică. Este o piesă valoroasă care documentează conexiunile monarhice europene și poziția României în contextul regal internațional al vremii.

Anton Scharff a realizat mai multe medalii oficiale pentru România, majoritatea dedicate aniversărilor regale și inaugurărilor de infrastructură sau instituții, cum ar fi:

• 25 de ani de domnie (1891),
• Podul de la Cernavodă (1895),
• Nunta regala a lui Ferdinand și Maria (1893),
• Inaugurarea palatului Universității din Iași (1897),
• 25 de ani de la întemeierea dinastiei (1891).

Privind acest obiect, nu admirăm doar o piesă de muzeu, ci simțim apropierea de o Regină care și-a pus sufletul în slujba țării sale. Expoziția de la Muzeul Mitropolitan din Iași ne oferă ocazia de a descoperi, dincolo de fastul istoriei, o parte din umanitatea și frumusețea interioară a Reginei Maria. Este o întâlnire cu trecutul, care ne amintește cât de prețioasă este memoria și cât de puternic rămâne exemplul ei, chiar și astăzi.

Vă invităm să pășiți în lumea Reginei Maria la Muzeul Mitropolitan din Iași și să descoperiți, prin obiecte încărcate de istorie și emoție, povestea unei suverane care a lăsat o amprentă de neșters asupra sufletului românesc. Expoziția vă așteaptă să trăiți o experiență unică, în care trecutul prinde viață și se transformă într-o lecție de frumusețe, curaj și credință!