În luna septembrie, vă prezentăm un obiect unicat, aflat în patrimoniul Muzeului Mitropolitan. Este vorba despre un potir confecționat din argint, datând din secolul al XVI-lea. Acesta este înregistrat cu numărul de inventar 628 și este expus în sala Sinaxar.

De dimensiuni relativ mici, având înălțimea de 15 cm și circumferința caliciului de 9 cm, acest potir impresionează în primul rând prin vechimea sa. Nu avem informații despre modul în care a ajuns să facă parte din patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și, implicit, nici despre un posibil donator. Emitem ipoteza că, probabil, a aparținut unei alte biserici din Iași sau Bisericii Albe care a existat înainte de ctitoria doamnei Anastasia Duca și care se va numi tot Biserica Albă (Stretenia).

Potirul sau pocalul în discuție are baza formată din șase lobi dubli, despărțiți printr-un brâu ajurat, iar pe fiecare din aceștia fiind incizate șase medalioane. Patru dintre ele încadrează motive vegetale reprezentând buchete de flori. Celelalte două sunt inscripționate. Pe unul dintre lobi este gravat anul 1539, iar pe celălalt este incizată o cruce având inscripția ISUS/MARIA, cu caractere latine. Ambele înscripții sunt încadrate într-un medalion rotund cu margini late și decorate.

De la această bază se înalță piciorul, tot de formă hexagonală pe care se sprijină cupa. Aceasta este tot din argint, doar jumătatea superioară fiind aurită la exterior și integral la interior. Baza cupei este decorată tot prin incizare cu ornamente de factură grecească și anume arcade largi care se sprijină pe coloane cu capitel corintic, împodobite cu motive florale. Este de remarcat bogăția exuberantă a motivelor vegetale. Marginea superioară este marcată de un brâu inelat deasupra căruia este aplicată o friză care reprezintă flori de crin.

Această piesă, prin forma și vechimea ei, ne determină să facem analogii cu potirele (pocalele, paharele) realizate în atelierele orfevrierilor din Transilvania în aceeași perioadă. Comparativ, tehnica de realizare a acestora era mult mai elevată și mai rafinată. După părerea noastră, potirul este făcut într-un atelier din Moldova, având ca sursă de inspirație pe cele din Transilvania, susținând argumentarea prin faptul că există similitudini atât în ceea ce privește forma, cât și maniera de ornamentare.