Din colecția de patrimoniu a Muzeului Mitropolitan se remarcă și acele obiecte care au fost folosite de Mitropoliții Moldovei ca accesorii pentru săvârșirea serviciului divin sau pentru marcarea demnității funcției deținute. Aceste piese sunt deosebite atât prin valoarea intrinsecă cât prin faptul că au aparținut unor personalități care au fost puncte de referință în viața spirituală a Moldovei.

Pornind de la această idee, dorim să prezentăm o foarte valoroasă piesă cu caracter de unicat și anume paterița care a aparținut Mitropolitului Iosif Naniescu, canonizat sub numele de Sfântul Iosif cel Milostiv.

Din punct de vedere istoric, paterița (denumirea provine din termenul grecesc „pateritsa”) sau cârja arhierească este simbolul autorității pastorale și a dreptului de jurisdicție și, inițial, a fost confecționată din lemn, amintind și de toiagul lui Aaron. Împărații bizantini sunt reprezentați având în mână însemnele demnității și anume globul cruciger și crucea, dar conform cercetătorilor, purtarea unui semn de distincție sub forma unui baston este menționată doar la marii dregători constantinopolitani și se presupune că asta ar fi și originea purtării toiagului arhieresc. Acest toiag/ baston era conferit de împărat respectivului demnitar. În Țările Române, marii boieri purtau un astfel de toiag, confecționat din aur sau din argint, în funcție de importanța dregătoriei, dăruit de voievod (informații și descriere la Miron Costin și Dimitrie Cantemir).

În lumea occidentală, cârja arhierească face parte din însemnele sacerdotale, având, însă, altă formă la partea superioară. Paterița, în Biserica Ortodoxă Română, figurativ, alcătuiește imaginea stemei Patriarhiei Române, alături de Mitră și Cruce, stemă adoptată în anul 1928. Muzeul Mitropolitan are în colecția sa câteva paterițe și toiege care au aparținut Mitropoliților Moldovei și amintim, dintre ei, pe Veniamin Costachi.

Paterița Mitropolitului Iosif Naniescu se află expusă în sala Sinaxar și este compusă din două piese – cârja propriu-zisă și veșmântul care o îmbracă la partea superioară. Cârja este confecționată din argint, fiind alcătuită din șase bolduri (tije) marcate la capete de patru sfere aplatizate și fațetate. Boldurile au formă hexagonală și fiecare latură este decorată cu motive vegetale. Partea superioară este decorată cu doi dragoni afrontați, între ei fiind reprezentată o mitră cu o cruce deasupra.

Veșmântul cârjei, care poartă numele tot de pateriță, este confecționat din mătase, de culoare albastră și este de formă dreptunghiulară. Impresionează ornamentarea acestui veșmânt; astfel, pe margine are un șir de franjuri realizați din fir de argint, fiecare fir având la capăt câte o paietă. În partea superioară este aplicat un șir de franjuri. În centru este aplicat un ajur, tot cu fir de argint, alcătuit din simboluri vegetale, care încadrează însemnele mitropolitane – mitra flancată de Cruce și Pateriță. Sub această stemă este brodat cifrul Mitropolitului Iosif Naniescu – INMM și în ultimul registru este trecut și anul 1881.

Expunerea în muzeu a acestei piese reprezintă un omagiu adus acestei mari personalități a istoriei și spiritualității românești.

Elena Gherman