Dorul de nemurire arde în sufletul fiecărui om. Fiecare tânăr, mai ales, dorește să realizeze în viață lucruri mari, lucruri bune, care să înfrunte timpul și să cucerească eternitatea.

Nefericită ar fi viața noastră de ființă cugetătoare, care aspiră, care gândește, care iubește, dacă viața s-ar reduce doar la atât cât ne dă pământul, dacă nu ne-ar aștepta cerul, infinitul, nesfârșitul, strălucitul locaș plin de lumină, de slavă și de frumusețe negrăită.

Privesc uimit în adâncul eternității, în adâncul vieții veșnice care-mi stă în față. Acest adânc m-ar înfiora, m-ar înspăimânta, dacă nu aș cunoaște că Dumnezeu este Stăpânul, că Iisus Hristos este Domn peste Cer și pământ, peste timp și eternitate.

(Înaltpreasfințitul Iustinian Chira, Cuvintele Părintelui ‒ un ghid al frumuseții lăuntrice, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 135)