Dumnezeu a făcut lumea şi tot ce este în ea... El dă viaţă tuturor, El dă suflarea şi toate lucrurile. El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe faţa pământului, le-a aşezat anumite vremi şi a pus anumite hotare vieţuirii şi locuinţei lor; pentru ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească, bâjbâind, măcar că El nu este departe de fiecare din noi... (Faptele Apostolilor 17, 24-27; 14, 27; Isaia 58, 8-14).

Soarele ce străluceşte cu putere multă pe cer, luminând şi încălzind pământul, e uşor oamenilor a-l afla şi a-l vedea. Nu-i mare greutate pentru aceasta, fără numai cei ce dorm să deschidă ochii pentru a-l vedea; iar cei ce se află în prăpăstii sau în fântâni adânci, să iasă afară la suprafaţa pământului pentru a-l vedea şi a se folosi de lumina şi de căldura lui. Tot astfel este şi a afla pe Dumnezeu. Pentru a-L găsi pe Dumnezeu, toţi cei care dorm trebuie a deschide ochii sufletului şi-L vor afla!

(Protosinghel Nicodim Măndiță, Învățături despre rugăciune, Editura Agapis, București, 2008, p. 23)