Creștinul să păzească roadele duhovnicești de păsările gândurilor
Îți exprimi în același timp dorința și nedumerirea de ce se întâmplă, ca și cum Dumnezeu nu aude rugăciunile tale legate de curățirea de patimi. Pentru nedumerirea ta îți voi aduce un exemplu. Primăvara, grădinarul mai întâi curăță bine pământul de tot felul de ierburi rele și apoi sădește plantele în pământ curat; dar buruienile iarăși răsar și grădinarul trebuie aproape toată vara să prășească și să curețe de câteva ori plantele de buruieni, până ce acestea se vor întări.
Trupul nostru este făcut din același pământ și, cât s-ar strădui omul să se curețe de patimi, acestea iarăși pătrund înlăuntrul omului, ca și buruienile. Și iarăși, dacă nu este bine îngrădită grădina, atunci caprele și porcii vatămă plantele. Iar păsările pot zbura și peste îngrăditură. Grădinarul trebuie să aibă grijă de toate acestea și să protejeze plantele. Iar creștinul trebuie să păzească roadele duhovnicești de păsările gândurilor, care uneori se transformă și în alte animale. Protopărintelui nostru i s-a spus: „Întru sudoarea feței tale vei mânca pâinea ta, până când te vei întoarce în pământul din care ești luat” (Facerea 3, 19). (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)
(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, pp. 86-87)