Cât despre întrebarea: „Cine poate fi călugăr?”, zic nimeni. În niciun caz eu. Și când zic asta, iarăși vorbesc poate și pentru tine, suflete, că nimeni nu poate fi călugăr. Dar revin: dacă a voit așa Dumnezeu, făcă-se voia Lui.

Și exemplul nostru cel mai mare a fost Maica Dom­nului, căreia, când îngerul a venit și i-a spus că în fe­cioria ei va deveni Maica Dumnezeului Celui întrupat (cine poate să creadă un lucru ca ăsta?), reacția ei, du­pă ce s-a convins că este de la Dumnezeu, a fost: „Iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul Tău” (Luca 1, 38). Acesta trebuie să fie și cuvântul de ascultare al omului. Nu disciplină, ci un „da”, un „Amin” de dragoste și de du­ioșie, de încredere în Dumnezeu care, după cuvântul Sfântului Ioan Botezătorul, „și din aceste pietre poate scoate pe fiii lui Avraam” (Matei 3, 9). Adică: „Doamne, iată o piatră care sunt eu; fă din mine ce știi Tu”.

(Celălalt Noica – Mărturii ale monahului Rafail Noica însoțite de câteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, ediția a 4-a, Editura Anastasia, 2004, pp. 89-90)