Părinte Ioan, vă rog să-mi răspundeţi: chiar nu am voie să dau pomelnice pentru odihna sufletului tatălui meu adormit, care a fost botezat, dar nu s-a arătat mădular credincios al Bisericii? Vă pun această întrebare şi cu privire la rudele mele care au adormit şi care au fost botezate, dar nu au fost îmbisericite. Cum să procedez în cazul în care aş vrea să dau pomelnic la Sfânta Liturghie şi la Te Deum pentru sănătatea celor apropiaţi şi cunoscuţi care sunt botezaţi în credinţa ortodoxă, dar nu participă în mod activ la viaţa Bisericii, iar unii dintre ei poate că nici nu cred în Dumnezeu? Dar poate datorită rugăciunilor Bisericii ei îşi vor deschide inima lui Hristos. Vă rog, părinte Ioan, nu mă lăsaţi fără răspuns!

Cât sunteţi în viaţă, rugaţi-vă neapărat pentru cei apropiaţi ai dumneavoastră care au fost botezaţi. Noi nu trebuie să anticipăm judecata lui Dumnezeu. Numai Unul Dumnezeu ştie împrejurările vieţii fiecăruia şi cel mai important este că El vede inima fiecăruia. El va rosti sentinţa de judecată la timpul cuvenit. Deocamdată împliniţi-vă datoria de fiică faţă de părinţi şi datoria dragostei pentru cei apropiaţi, prin pomenirea lor în rugăciune. Rugăciunea dumneavoastră nu va rămâne fără răspuns.

Nu trebuie să dăm pomelnice la Sfânta Liturghie pentru sectanţi, eretici şi pentru cei care, conștienți fiind, Îl hulesc pe Dumnezeu, căci ei depun mărturie vădită de vrăjmăşie faţă de Dumnezeu.

(Arhimandritul Ioan Krestiankin, Povăţuiri pe drumul crucii, Editura de Suflet, Bucureşti, 2013, pp. 114-115)