Când vin greutățile, vine și ajutorul de a le depăși ‒ dar trebuie să-l cerem!
Oamenii care se roagă viază; iar cei care nu se roagă mor, pier. Omul e făcut de Dumnezeu din două părţi: un corp material, văzut, trupul, şi din altă parte nematerială şi nevăzută, sufletul.
Precum hrana trupului este pâinea, apa şi mâncărurile bine pregătite care se pun pe masă la prânz şi la cină, însoţite de aerul curat, pe care-l respirăm în fiecare clipă, tot astfel şi hrana sufletului sunt cuvântul Domnului, „dumnezeieştile învăţături” care izvorăsc cu îmbelşugare din Dumnezeieştile Scripturi şi Sfânta Tradiţie, unite strâns cu rugăciunea neîntreruptă, cugetarea sfântă şi înnoirea vieţii după voia lui Dumnezeu.
Cei ce stăruiesc în rugăciuni sunt războiţi de ispite, însă Dumnezeu cu îngerii Săi îi veghează, îi împuternicesc şi îi încununează.
(Protosinghelul Nicodim Măndiță, Învățături despre rugăciune, Editura Agapis, București, 2008, p. 9)