Unul din marile păcate ce macină omenirea dintotdeauna este păcatul beţiei. La unii oameni acest păcat este incurabil, devine o patimă de netămăduit. Se ajunge la o asemenea stare datorită lipsei de Spovedanie la timp, datorită lipsei de credinţă, datorită lipsei de voinţă sau datorită unor necazuri pe care omul nu poate să le depăşească şi nu cere ajutorul Bisericii. Pentru a nu se ajunge la acest păcat se recomandă cele mai sus amintite: Spovedanie la timp, cumpătare încă din fragedă copilărie, evitarea de anturaje, depărtarea de prieteni ce ne influenţează la asemenea patimă. Beţia poate aduce cele mai mari rele asupra noastră ca persoane, asupra familiei noastre şi asupra societăţii în care trăim. Beţia aduce: certuri, scandaluri, bătăi, crime, despărţiri, sinucideri, desfrânări etc.

(Arhimandritul Ioachim Pârvulescu, Sfânta Taină a Spovedaniei pe înţelesul tuturor, Mănăstirea Lainici – Gorj, 1998, Editura Albedo, p. 69)