Principalul rost al Bisericii nu este lucrarea de asistență socială – care nu este totuși lăsată deoparte –, ci mântuirea credincioșilor, „pentru care a murit Hristos” (Romani 14, 15), prin participarea lor la Sfintele Taine.

Îndrumarea duhovnicească a fiecărui suflet este lucrarea duhovnicului și nu se face cu îndrumări generale sau „rețete”, ci cu moduri particulare de educare, în funcție de constituția sufletească, de nevoile și puterile celui ce se mărturisește.

Sfinții în Cer se roagă și mijlocesc pentru noi, dar și gândul și străduința noastră să fie cum să ne zidim casa sufletului pe temelii sfinte și trainice, nu pe unele gata să se dărâme, superficiale și slabe.

l-ați văzut pe suporteri, cu câtă pasiune își urmăresc echipa favorită când joacă pe stadion! Ne gândim noi că și sfinții, acolo sus, în Cer, urmăresc lupta noastră de pe pământ și se roagă pentru noi. Și cât de mult se bucură când câștigăm!

Cel care urmărește sfințenia, nu se obosește nici pe sine, nici pe duhovnic și nici pe altcineva. Niciodată nu zice „nu”, ci întotdeauna zice: „Să fie binecuvântat!”. 

În cunoașterea celorlalți, să cerem de la Dumnezeu, în rugăciune, luminarea minții noastre. Și, prin această luminare, El nu ne lasă să ducem o prietenie 5-6 ani, iar după 5-6 ani să constatăm că, de fapt, totul s-a terminat. Dumnezeu nu ne va lăsa așa, dacă ne rugăm cu stăruință.

Pe când făcea minunile de vindecări, îi întreba pe bolnavi: „Vrei să te faci sănătos?”. Era și o întrebare care crea mirare: cum să întrebi pe un om dacă vrea să se facă sănătos? De ce întreba Hristos?

Important este să fim împăcați sufletește în Taina Spovedaniei și nelipsiți de la minunea minunilor: Sfânta Liturghie.

Dacă omul nu e cu Dumnezeu, sufletului său nu-i pot ajuta niciun fel de bani. Dimpotrivă, când trăiești cu Dumnezeu poți să trăiești excelent chiar dacă n-ai bani – și probabil că fiecare din noi știe destule exemple.

Căci votul credinței nu se referă numai la monahi. Domnul, scrie Sfântul Efrem Sirul, nu caută un monah sau un mirean, un om învățat sau un om de rând, un bogat sau un sărac, ci numai o inimă, care arde de dorință pentru El, plină de bunăvoință sinceră de a fi credincioasă Lui și poruncilor Lui!