Nu cel vinovat îl iartă pe cel nevinovat, pentru că pe acela nu-l mai duce capul, că e întunecat. Dar tu, care eşti nevinovat, tu îl ierţi pe cel vinovat şi îi ceri iertare.

Exigența o exprimăm, mai întâi de toate, prin însuflețirea continuă a celui drag, prin încredințarea lui că este nesfârșit de prețios și de important, că dispune de toate cele necesare pentru a crește către o mai înaltă omenitate. 

Când ai nişte convingeri de felul acesta, când lucrurile acestea au intrat în componenţa existenţei tale, nu se poate să nu te bucuri de Dumnezeu şi să nu-L iubeşti pe Dumnezeu şi să nu ai bucurie din iubire şi din împlinirea poruncilor, atât cât le poţi tu împlini. La fel este şi cu iubirea faţă de aproapele. Când iubeşti, eşti fericit, ai o bucurie din aceasta, intri în sfera fericirii.

Iubirea este o calitate a sufletului omenesc. Ține de structura omului, de chipul lui Dumnezeu din el. Iubirea este un dat, este ceva fără de care nu se poate. Ea ține de firea cea omenească, la fel ca şi gândirea, capacitatea de a raţiona.

Pe Dumnezeu Îl cunoaştem când ne minunăm de El. Numai cu iubire poţi sta în faţa lui Dumnezeu.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul se săvârşeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare; în prima săptămână, în seara zilelor de luni, marţi, miercuri şi joi, în cadrul slujbei numite Pavecerniţa Mare (slujba de după Vecernie), când strofele Canonului sunt împărţite în patru părţi, corespunzătoare celor patru zile; miercuri în săptămâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite „Denia Canonului celui Mare”, când se cântă integral.

La Catedrală, programul liturgic din prima săptămână a Postului Sfintelor Paşti a început duminică seara, când a fost săvârşită „Vecernia iertării”.

Adevărul este că noi toţi avem o problemă să ne controlăm stomacul și papilele gustative într-un fel sau altul. Nu este de mirare că restaurantele de tip all you can eat sunt atât de populare. Porţiile de la restaurante sunt atât de mari, încât cea a unui singur individ ar putea adesea hrăni o mică familie. Acest fapt este de o ironie tristă într-o lume în care mulţi, în ţările în curs de dezvoltare, încă mor de foame sau sunt subnutriţi.

Amândouă aleg să acţioneze ca răspuns la porunca lui Dumnezeu. Tragic însă, prima alege să nu facă ascultare; păcatul ei însă a fost şters de hotărârea Mariei de a accepta voia lui Dumnezeu. Acest rezultat fericit dezvăluie nu doar capacitatea omenirii de a se ridica la potenţialul său dat de Dumnezeu, ci şi mila lui Dumnezeu manifestată în iniţierea unei noi iconomii.

Sfinţii, în general, au temporizat, de fiecare dată, excesul la capitolul acesta, tocmai pentru a arăta care este fundamentul iubirii: sfinţenia, care are în ea împreună-lucrarea unul de dragul celuilalt. Atât de mult să-l iubeşti pe celălalt, încât să-l vrei mântuit!