Sărbătoarea Întâmpinării Domnului este prăznuită la 40 de zile de la Nașterea lui Iisus Hristos, pe data de 2 februarie. Mântuitorul este adus la Templu de Fecioara Maria și Dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii Vechi. Aceasta prevedea ca orice întâi-născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere.  

Icoana praznicului este pe cât de simplă în formă şi compoziţie, pe atât de bogată în semnificații. Evenimentul este relatat în Evanghelia Sfântului Luca, capitolul 2, versetele 22-38, care menționează faptul că Pruncul Iisus Hristos este adus la Templu de Maica Domnului şi de Dreptul Iosif pentru împlinirea rânduielilor Legii. 

Baldachinul pictat în icoană şi alte detalii ale Templului au aparenţa unei clădiri eclesiale, prevestind apariţia Bisericii creştine. Aceste elemente de arhitectură indică locul unde se desfăşoară evenimentul, fiind modul simplu, schematic, de a reprezenta un templu. Scena ocupă spațiul pictural central, extins pe două compartimentări laterale.

Icoana ne înfăţişează pe Maica Domnului apropiindu-se de Dreptul Simeon. Maica Domnului este înfăţişată tânără, cu mâinile acoperite și întinse într-un gest de rugăciune. Între Maica Domnului şi Dreptul Iosif se află prorociţa Ana, fiica lui Fanuel. Con­form relatării Sfântului Evanghelist Luca, Ana este înfă­ţişată ca o femeie bătrână. În spatele Maicii Domnului este zugrăvit dreptul Iosif care ţine într-o colivie două turturele, pe care le aduce la templu, după Legea mozaică: „Iar de nu va fi în stare să aducă jertfă o oaie, pentru vina păcatului său, să aducă Domnului două turturele sau doi pui de porumbel: unul jertfă pentru păcat, iar altul ardere de tot.” (Luca 5, 7)

Între Maica Domnului și Dreptul Simeon sunt pictate elemente decorative ce sugerează anticipat ușile împărătești ale catapetesmelor din spațiul eclezial. În prim plan, Dreptul Simeon este pictat cu o expresie de cutremurare, ţinând în bra­ţe pe Pruncul Iisus. Simeon, Iubitorul de Dumnezeu, l-a luat pe Prunc în brațe și, mulțumind Domnului, a rostit cuvintele pe care le auzim repetate la fiecare slujbă a Vecerniei: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel.” (Luca 2, 29-32) În planul secund, Prorocița Ana, înveșmântată în stolă verde și maforion carmin, cu contur auriu la nivelul chipului, este reprezentată în semi-profil îndreptată spre Dreptul Iosif, ținând în mâna dreaptă un filacter pe care ar fi trebuit să scrie: „Pruncul acesta a făcut Cerul și Pământul”. 

De asemenea, Dreptul Iosif poate fi recunoscut din reprezentarea sa cu părul și barba castanii; peste antebrațul drept poartă un chiton verde cu galon de aur, himation maro-cărămiziu și sandale. 

În partea dreaptă, Dreptul Simeon este pictat în vârstă, cu părul și barba mari, albe. El poartă un chiton bleumarin, un himation gri cu linii de fald negre și lumini albe. Este reprezentat desculț, așezat pe un subpedum ținând, smerit, cu ambele mâini pe Pruncul Iisus. Pruncul este îmbrăcat în chiton alb-gălbui și himation carmin. După îmbrăcămintea pe care o poartă, Simeon (prăznuit pe data de 3 februarie) nu este preot, dar el este plasat pe o treaptă în apropierea altarului. Se înclină peste Prunc, către grupul din stânga condus de Maica Domnului. Cele trei figuri din partea stângă a icoanei sunt un grup unit, iar Maica Domnului parcă îi conduce într-un omagiu adus Fiului Întrupat, care stă în braţele lui Simeon. Mâinile acoperite semnifică expresia evlaviei pentru cele sfinte. Toate cele patru personaje adulte sunt înfățișate figură întreagă. 

Spătarul scaunului este înalt, amplu, cu decor arhitectural și se termină cu un postament pe care se află așezată o glastră cu o  plantă verde. Fondul pictural, parțial decorat cu aur, este ocupat de elemente de arhitectură: un turn cu ferestre și balcon, un zid cu creneluri surmontat de un baldachin. 

Icoana are sipet acoperit cu foiță de aur, dublat de un alt chenar, conturat la exterior cu roșu. Inscripția icoanei este cu caractere chirilice și caligrafiată cu roșu. 

Această sărbătoare mai este cunoscută în popor și sub numele de Stretenia sau Stratenia. Termenul provine din slavona veche „vstrecea” – întâlnire, întâmpinare. Cuvântul slav a evoluat aproximativ astfel: „vstrecea – vstrecenie – stratenie”. 

Icoana Întâmpinării Domnului se găsește în sala principală a Muzeului Mitropolitan din Iași, în Sala Sinaxar, în vitrina dedicată patronilor Catedralei Mitropolitane, alături de icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și de coroana Sfintei Cuvioase Parascheva. 

Vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea această icoană dar și multe alte obiecte!

Roxana Constantinescu