Sfânta Cruce, aflată în patrimoniul Muzeului Mitropolitan, are dimensiuni mari (lungime - 50 cm, brațul mare - 25 cm, brațele mici - 18 cm, grosimea - 4 cm) şi  este sculptată în lemn pe ambele feţe, având trei perechi de braţe orizontale.

Pe fiecare faţă, sunt reprezentate 16 scene miniaturale inspirate din Vechiul şi Noul Testament, care se concentrează pe ideea Întrupării Fiului lui Dumnezeu şi a Jertfei Sale. Sunt prezentate cele 12 Sărbători Împărăteşti şi Duminicile Penticostarului. La acestea se adaugă scenele: Ospitalitatea lui Avraam, Înjumătățirea Praznicului Cincizecimii, Înălțarea Sfintei Cruci, Soborul Sfinților Apostoli, Soborul Sfinților Arhangheli, precum şi teme cu caracter euharistic – Împărtăşirea Apostolilor şi cu caracter eshatologic – Tronul Hetimasiei,  Sfânta Treime Noutestamentară cu inscripţia „вɛтꭓɛ ɴовͷ Ιс Χс” (Vechiul şi Noul Iisus Hristos).

Fiecare scenă biblică este încadrată în nişe cu arcade polilobate, susţinute de colonеte sculptate în torsadă, având  deasupra un ornament fitomorf bizantin – floare de lotus şi  inscripţii în slavonă care explică semnificaţia scenelor. Imaginile se extind şi pe cantul celor trei braţe orizontale,  prezentând în câmpuri dreptunghiulare, figurile  a şase sfinţi  mucenici: stânga – Sfântul Procopie, Sfântul Mercurie şi Sfântul Pantelimon; dreapta – Sfântul Dimitrie, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava şi Sfântul Gheorghe. Pe fiecare faţă, în partea superioară a Sfintei Cruci, sunt prezentaţi câte doi evanghelişti: Sfinţii Evanghelişti Luca şi Ioan (avers), Marcu şi Matei (revers) încadrați în decor arhitectonic și aşezaţi în faţa pupitrelor de scris precum îi întâlnim în vechile manuscrise.

 Această Sfântă Cruce de procesiune impresionează atât prin amploarea iconografică,  cât şi prin plastica miniaturală. Scenele evanghelice se termină, pe revers, la baza crucii, cu imaginea lui Iisus Hristos în Slavă, binecuvântând cu ambele mâini; mai jos, pe două rânduri, este inscripţia în limba slavonă: „† АΛԐХАΝΔРΟ ΒΟНΒΟΔЫ”. Conform acestei inscripţii, comanditarul crucii de procesiune a fost domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561;1564-1568). (Silvia Sîrghi, ghid obiectiv cultural)

Pentru o mai bună cunoaștere a acestor comori de artă veche românească și în dorința noastră de a capta interesul publicului pentru a împărtăși alături de noi bucuria de le admira am inițiat un serial intitulat „Exponatul lunii”. Intenționăm, astfel, să prezentăm lunar, un obiect care face parte din expoziția permanentă a Muzeului Mitropolitan.