Despre Ansamblul Mitropolitan > Șantier
Vestigii arheologice din secolele XV-XVII descoperite în curtea Catedralei mitropolitane din Iaşi

Lucrările din cadrul programului de reabilitare, consolidare şi punere în valoare, în circuitul turistic şi religios, a componentelor Ansamblului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care au început anul trecut, au scos la lumină un cimitir medieval din secolul al XVII-lea. Acest cimitir se leagă de Biserica Albă, care a existat pe actualul amplasament al Catedralei mitropolitane din Iaşi. După cum a relatat lect. univ. dr. Vasile Cotiugă, de la Departamentul de Istorie şi Arheologie din Iaşi, din datele bibliografice care se cunosc din vechile rapoarte ale anilor '60, aici ar fi trebuit să fie o încărcătură de moluz, rezultată în urma unor lucrări. „În această zonă am descoperit o necropolă, un cimitir medieval, cel mai probabil din secolul al XVII-lea, în care s-au descoperit şi monede de la 1600-1700 maximum. Acest cimitir a fost aici poate începând cu secolul al XVI-lea, sau poate cu secolul al XV-lea, fiind legat de ceea ce a fost înainte Biserica Albă. În Iaşi, problema vechilor clădiri ale bisericilor numite în documente «mitropolii» este una încă neelucidată. Înainte, mitropolitul Moldovei stătea la Suceava, până când capitala s-a mutat la Iaşi, în perioada lui Alexandru Lăpuşneanu, în mijlocul secolului al XVI-lea. Nu se ştie însă unde s-a mutat cu sediul, fie la Biserica «Sf. Nicolae» Domnesc, care era biserică de curte, fie la Mitropolia cea veche, despre care documentele nu ne spun decât că a fost construită de către un «Domn Voievod răposat», nu se ştie cine anume. Unii spun că ar fi vorba despre Alexandru cel Bun, alţii spun că ar fi fost unul dintre voievozii de după acesta. Cert este că a existat o Mitropolie veche“, a spus lect. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Reasamblarea vechilor clădiri este dificilă

Documentele relatează că atunci când doamna Anastasia Duca, soţia domnitorului Duca, a dorit să facă o mitropolie nouă, spune la un moment dat: „Ne-am hotărât să facem această biserică nouă, lângă Mitropolia veche, în cimitirul Bisericii Albe“. „Biserica Albă de multe ori a fost confundată cu Mitropolia veche. Era însă vorba despre un cimitir civil. Prin urmare, cel mai probabil, în momentul de faţă, am găsit acest cimitir al Bisericii Albe, un lăcaş de cult care a fost dărâmat după aceea, iar în cimitirul acesteia, pe locurile acestea, a fost ridicată Biserica Stratenia, probabil undeva în zona de nord a catedralei actuale. Sub Catedrala mitropolitană s-au făcut cercetări, însă nu s-a identificat cu precizie vechea Biserică Stratenia. După o perioadă îndelungată de timp, s-a luat hotărârea construirii la uliţa mare (actualul Bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt) a Bisericii «Sfântul Gheorghe», ridicată între anii 1761-1769. Între timp, Biserica Stratenia s-a dărâmat, pentru ca mai târziu, în anul 1833, să înceapă construirea actualei Catedrale mitropolitane. Când s-a construit această mitropolie, cu refaceri, nu s-au făcut cercetări arheologice, deoarece acestea nu se făceau în vremea respectivă. La fel s-a întâmplat şi la refacerea din anii '60, când s-au ridicat şi corpurile administrative. Aceste corpuri aveau alte forme pe care noi le cunoaştem din secolul al XVIII-lea. Au existat diferite alte clădiri. Când s-au ridicat actualele clădiri, arhitectul Cantacuzino a refolosit piatra veche, pe care am găsit-o în temeliile clădirilor, fără însă să avem şi planurile de la ceea ce el a scos. Este foarte greu să le reasamblăm în prezent, deoarece nu avem planurile respective. Referitor la cimitir, ştim doar că a existat un cimitir al Bisericii Albe, care datează din anii 1600-1700, conform inventarului morţilor descoperiţi în aceste morminte“, a explicat lect. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Osemintele celor adormiţi, stropite cu agheasmă şi vin

Osemintele care s-au găsit până în prezent au fost măsurate şi s-au luat toate probele care sunt necesare. Apoi, părinţii slujitori de la Catedrala mitropolitană au oficiat un Trisaghion pentru sufletele celor adormiţi. „În urma lucrărilor care se efectuează în curtea Centrului eparhial Iaşi, pentru terminarea lucrărilor începute sub Catedrala mitropolitană, la intrarea care va fi sub edificiu s-a săpat şi s-au găsit mai multe morminte întregi cu oseminte. Acest lucru era de aşteptat, pentru că se ştia că, încă din vechime, bisericile de la Mitropolie au fost puse pe vechiul ţintirim, aşa cum se spune în istorie. Părintele profesor Porcescu a scris despre acest lucru. Nu se ştia exact până unde ţine acest cimitir. În urma acestor lucrări, s-au găsit şi celelalte morminte, despre care se spune că ar fi din timpul Anastasiei Doamna, soţia voievodului Duca, care este înmormântat împreună cu toată familia la Mănăstirea Cetăţuia. Proiectul pe care l-am început noi aici, în curtea mitropoliei, este amplu. S-a luat legătura cu toţi cei responsabili, cu arheologii, cu toţi cei care trebuie să supravegheze aceste lucrări. Din momentul în care au început să fie descoperite osemintele, s-au săpat cu mare grijă, s-au măsurat şi s-au luat toate probele care sunt necesare. Acest lucru nu se poate face cu repeziciune. După ce noi, părinţii catedralei, facem un Trisaghion, aşa cum este rânduiala în aceste cazuri, stropim aceste oseminte cu vin şi agheasmă, după care le punem în saci speciali şi le reînhumăm în cavoul care este în dreptul sfântului altar, lângă catedrală. Mai sunt câteva zile de deshumare a acestor morminte, pentru că procesul este destul de greu. Nădăjduim ca în scurt timp să terminăm acest lucru şi să îi reînhumăm unde le este locul, adică în cavoul respectiv care, de câţiva ani, a fost construit special pentru aşa ceva. Noi, părinţii catedralei, împreună cu IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, avem tot respectul pentru cei înmormântaţi în curtea catedralei, şi de nevoie trebuie să-i scoatem de acolo. Acum, din moment ce i-am descoperit, i-am dezgropat şi i-am aşezat la loc de cinste, rugându-ne pentru sufletele lor ca să se odihnească în continuare“, a spus arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi.

Citește și alte articole despre: santier

Citește și alte articole despre