Articolele zilei
Priveghează cu mintea, roagă-te și postește cu trupul, ca să devii părtaș Duhului Sfânt

Cei în care nu este chiverniseala postului cad ca frunzele din pricina lăcomiei pântecelui. Mântuirea stă în postul mult și îndelungat. Nici un sațiu nu are în fire înfrânarea, căci și focul obișnuiește să se întețească prin adăugirea lemnelor. Îmbuibarea pântecelui alungă subțirimea minții. Este o luptă a contrariilor. M-aș mira ca cineva care este sătul de mâncări să poată dobândi nepătimirea. Dar numesc nepătimire nu depărtarea de păcatul cu fapta – căci aceasta se numește înfrânare –, ci cea care smulge din rădăcină și gândurile pătimașe din minte, care se mai numește și curăție a inimii. Dacă îți vei stăpâni pântecele, te vei sălășlui în Rai. Iar de nu-l vei stăpâni, iată, te-ai făcut cheltuială morții. Căci așa cum lupul nu se poate împreuna cu oaia spre zămislirea puilor, tot așa nu se poate ca durerea inimii să se împreuneze cu sațiul spre nașterea virtuților. Când, din pricina slăbiciunii trupului, ne alungă pe noi gândurile din cetatea postului, atunci trebuie să fugim în altă cetate, adică la rugăciune și la împărtășire și să ne împărtășim cu nepătimire din binefacerile lui Dumnezeu cele dăruite nouă. Dar adăuga și aceasta: „Ni s-a poruncit să priveghem în psalmodii, în rugăciuni și lecturi pururea, dar mai ales la sărbători. Monahul priveghetor își subțiază mintea lui pentru vederi de suflet folositoare. Iar somnul mult îngroașă mintea. Dar vezi să nu te predai pe tine însuți istorisirilor deșarte și gândurilor rele. Căci este mai bine să dormi, decât să priveghezi pentru cuvinte și gânduri deșarte. Căci cel care priveghează cu voie bună, și care îndelung rabdă, și cântă, și se roagă devine în mod clar părtaș Duhului Sfânt. Iar cel care se strâmtorează în privegheri, stăruind cu voință, și acesta va primi ajutor. Dar cel care se strâmtorează cu mintea, dar se odihnește cu trupul este asemenea cu cel care se strâmtorează cu trupul, dar se împrăștie cu mintea. Căci strâmtorarea din ambele părți conlucrează de voie una cu alta, cea a minții cu trupul și cea a trupului cu cea a minții. Căci neunirea lor devine și mai împovărătoare. Dar tu meditează cele bune, ca să nu meditezi cele rele. Căci mintea nu suferă să rămână nelucrătoare.

(extras din Viața Sfântului Chiril Fileotul*, traducere de Laura Enache, în pregătire pentru Editura Doxologia)

*călugăr trac de la anul 1100

Sursa: doxologia.ro
Citește și alte articole despre: stire